VIZITAŢI, COMENTAŢI ŞI ADERAŢI LA ORICARE DIN GRUPURILE AQVILA (coloana din dreapta)

19 noiembrie 2016

Iată cum sunteţi prostiţi şi minţiţi!




   Poate că n-oi fi eu cel mai bun exemplu de moralitate pe lumea asta - cu siguranţă că nu sunt -, însă am două puncte nevralgice care chiar mă scot din sărite, oriunde şi oricând: să fiu minţit şi să mă ia careva de prost.
   Mi s-a spus că n-aş fi singurul care are reacţii de adversitate în astfel de circumstanţe, chestie care, la modul sincer, mă bucură teribil gândindu-mă că, mai mulţi fiind, am avea şanse mai de Doamne ajută împotriva jigodismului social. Da, numai că alte voci au ţinut să-mi tempereze entuziasmul: „Slabe speranţe, frate! Sunteţi puţini. Din ce în ce mai puţini.” Tind să cred că au dreptate, din moment ce minciuna şi prosteala proliferează în ţara asta precum mucegaiul în pivniţele cu igrasie, în timp ce naivitatea s-a generalizat acut.
   Mă încearcă oarece regrete că voi incrimina mass-media autohtonă ca prim exemplu toxic, dar anii în care fărâmiţam acelaşi codru de pâine cu confraţii din presă au apus demult, risipindu-ne care încotro, iar ceea ce se întâmplă acum cu breasla în cauză nu mai are nimic de-a face cu jurnalismul veritabil. Excepţiile, din păcate!, nu mai pot infirma regula înregimentării şi mercenariatului. Televiziunile au pactizat fără echivoc şi sunt folosite ca atare în luptele intereselor ascunse de după paravane impenetrabile; presa scrisă se zbate între subzistenţă şi comă indusă, în timp ce „pruncul” erei computerizate s-a maturizat rapid, invadând mai întâi spaţiul on-line, după care şi-a impus propriile reguli, iar „tirajul”, ce definea până nu demult succesul unei publicaţii şi plătea salariile redacţionale s-a metamorfozat în „trafic” şi a devenit suveran de drept şi reper primordial în graficul de rentabilitate editorială.
   OK, asta este, am spune cu resemnare, numai că ediţiile on-line ale diverselor publicaţii, fie ele şi consacrate, au alterat josnic şi îngrijorător calitatea consumatorului de presă. Apetenţa românilor (şi nu numai, să ne fie clar!) pentru tabloide, echivalentul manelelor din lumea muzicii, nu ar fi o noutate, dar de aici şi până aţi prosti făţiş cititorul, imbecilizându-l complet doar pentru a băga în curu’ patronului o lopată-n plus de bani şi de unde, ulterior, ai pune botu’ la un spor salarial chit că pute a rahat, este absolut condamnabil pe piaţa media.
   Ca să o dăm la concret şi cu cărţile pe masă, cei care mai folosesc „Yahoo!” pentru e-mail sunt întâmpinaţi pe prima pagină a browserului, secţiunea ştiri,  cu tot felul de titluri, aparent tembele, dar care te ademenesc să le click-uieşti pentru a citi presupusul articol de senzaţie. Mizând tocmai pe acea „curiozitate a pisicii” ce zace în fiecare individ planetar, titlurile respective sunt concepute parşiv şi cu scop precis: „Iată ce a făcut o femeie şi s-a umplut de bani peste noapte…” Este şoc, senzaţional şi incredibil de fantastic, nu-i aşa? Cine n-ar vrea să se umple rapid de bani, mai ales dacă reţeta-i simplă şi la îndemână? Până să cadă purcoiul de lovele peste voi, să vă vindecaţi miraculos de diverse boli, sau să aflaţi cine ştie ce ultrasecret mondial, veţi constata că ştirea este o făcătură ordinară, că aţi pierdut timpul absurd şi că v-au enervat la culme suita de reclame, mai ales cele de tip pop-up (care îţi acoperă ecranul, fiind prioritare). Este momentul să acceptaţi realitatea: cineva v-a luat de fraier, aţi fost minţit şi prostit, iar acel „click” dat ca imbold al curiozităţii a fost înregistrat ca „trafic”, adică utilizator ce a vizitat site-ul respectiv. Ce înseamnă asta? Exact ceea ce am spus mai sus şi scris anterior de nenumărate ori: Fraieri mulţi + trafic mare + publicitate mai multă egal bani mai mulţi.
   Fără să fac o statistică, deoarece nu astea sunt preocupările mele, cred că nu aş greşi foarte tare dacă voi poziţiona pe prima poziţie în topul şarlataniei pe cei de la „BusinessMagazin”, urmaţi îndeaproape de „Adevărul.ro”, "Descoperă.ro”, başca „Yve.ro”, toate fiind „redacţii” cu trei, patru, cel mult cinci angajaţi, adică cu mult mai puţini decât cei înşiraţi ca-n pomelnic într-un link la subsol de pagină. În fapt, sunt fragmente oarecum independente ale trusturilor de presă, dar care au drept scop principal, unic şi lipsit de scrupule să aducă bani în vistieria trustului.

 
   Edificator ca exemplu este tocmai „BusinessMagazin”. Deşi titulatura ar induce părerea cum că ar fi o revistă dedicată afacerilor (ăsta ar fi CV-ul pe Wikipedia, vezi foto sus), adevărul este absolut paralel. Am avut şi eu curiozitatea mea la un moment dat, dar nu să le citesc prostiile (multe preluate de pe diverse bloguri, sau de pe alte site-uri), ci să aflu cine se ascunde în spatele „BM”, iar primele informaţii culese nici nu m-au mai mirat.

 Jos masca, BM! Titluri înşelătoare, grad de rudenie PRO şi...ceva vizitatori.

    „BM” (folosesc abrevierea, pentru că nu-şi plătesc publicitatea la mine, ci la Yahoo!) este un produs „Mediafax Group”, adică rudă apropiată cu "ProTv", cu „Descoperă.ro”, cu "Apropo Media", fosta Media Pro, deci durere mare de cap. Ca orice găină din ograda trâmbiţatului „Fii Pro(st)!” a lu’ Sârbu, tupeul este cât casa. Pe cârca naivităţii şi pe click-urile prostiţilor epatează cu un număr record de cititori, de peste o jumătate de milion. Fals! Sunt 500.000 de „click”-uri, nu de cititori, adică d-ăia care au căzut în capcana mârşavă pe care aţi transformat-o în etalon de profesionalism pe piaţa media. Induceţi erorea cum că „vizitatorul” este sinonim „cititorului”, adică, pe şleau fie spus, minţiţi şi prostiţi lumea fără jenă. 


   Halal să vă fie!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu