15 decembrie 2012

Românii - graşii Europei?

    Pe la începutul lunii decembrie, agenţia naţională de ştiri Agerpres a emis pe fluxul informativ un articol cu titlul: "Românii sunt pe locul al treilea în Europa în topul supraponderalilor". Se subînţelege că ştirea respectivă a fost preluată şi difuzată pe toate canalele mass-media, iar fiecare jurnalist a mai pus câte ceva de la sine, pentru că, nu-i aşa?, unde-i tona mai merge şi kilu'. Sătul de statistici, sondaje şi tot felul de estimări făcute şi raportate de te miri ce firmă şi firmuliţă de garsonieră, am trecut cu vederea la momentul respectiv, fiindu-mi practic lehamite să schiţez până şi cel mai mic gest de a contracara veridicitatea...cântarului. 
   Poate că nu întâmplător, astăzi am intrat pe net să caut anumite informaţii despre un medicament. Nu era pentru mine - mulţumesc lui Dumnezeu! - dar mă rugase cineva. Din una, din alta, după ce rezolv problema amicului meu, dau din nou peste podiumul celor mai graşi europeni. Măi, să fie! Pornesc pe firul informaţiei. "România se află pe locul al treilea în Europa cu 50% din populaţie supraponderală şi 25% obeză, afirmă lector dr. Lygia Alexandrescu, specialist în nutriţie, într-un comunicat de presă transmis duminică (2 decembrie - n.a)", după care mai aveam să citesc că "Statistica Institutului "C.I. Parhon" arată că 30% dintre românce sunt supraponderale şi că 20% dintre bărbaţi au o greutate peste normal. Şi la capitolul obezitate infantilă cifrele sunt îngrijorătoare, 40% dintre copii fiind obezi." Nu stau pe gânduri şi încerc să "abordez" direct sursa, adică site-ul Institutului Naţional de Endocrinologie C. I. Parhon (www.instparhon.ro). Am dat-o pe toate părţile şi am răscolit peste tot, însă...nimic, ioc, nothing, niente, nada, ca să mă rup în figuri internaţionale.
   Luând în calcul şi faptul că administratorul site-ului C.I. Parhon o fi rămas între timp neplătit, am căutat să-mi ostoiesc setea cunoaşterii pe la alte izvoare cu apă cristalină, ajungând astfel în ograda celor de la "Adevărul.ro", unde, hopa!, distinsul poli...zor politic Nicolae Bănicioiu, zis medic, îşi dă cu părerea într-un editorial din ediţia on-line a amintitului site. O bătaie de câmpi cât se poate de generoasă, dar fără Copy/Paste! Mă intriga faptul că în ştirea foştilor colegi de la Agerpres apărea un nume, Lygia Alexandrescu (cu Y, să ne fie clar!), dar care n-are nicio treabă cu Institutul Parhon şi, prin consecinţă, nici cu presupusa statistică. Doamna Lygia (cu Y) este nutriţionist. Doctor şi lector. Are câteva cărţi şi un cabinet privat, care, clar ca vaca, ia pâinea de la gura graşilor şi o dă uscaţilor. OK, este un business la modă şi, deopotrivă, extrem de profitabil, dar nu-mi bag nasu' unde nu-mi fierbe oala. Se pare, totuşi, că poziţionarea românilor pe un loc fruntaş printre graşii europeni îi revine tocmai doamnei Lydia (mă topesc după Y-ul ăsta!), dar pentru a da mai multă greutate (poftim potriveală!) anunţului face trimitere către girul şi notorieteatea Institutului Naţional de Endocrinologie.

    Este cât se poate de evident că alimentaţia multor conaţionali a suferit deprecieri majore - atât calitative, cât şi cantitative - ceea ce n-am să contest câtuşi de puţin. În ciuda acestor evidenţe, am încercat să verific dacă, într-adevăr, am ajuns un popor de...mutanţi disproporţionaţi. La scară planetară, n-avem nicio şansă să prindem plutonul fruntaş, unde americanii, nord-americanii, conduc detaşat. După ce m-am lămurit că doamna cu "Y" la prenume dezinformează grosolan şi că unicul său scop este acela de a aduce cât mai multă bizonime la uşa cabinetului său privat (vezi forumuri), am dat peste sursa cea mai avizată în materie de medicină şi statistici europene: Medical News Today. Nu voi posta în întregime materialul, dar haideţi să vedem cam ce se scrie într-un raport adevărat:
   " Rata obezităţii din Europa a fost în creştere şi este acum o preocupare serioasă de sănătate publică. Chiar dacă există diferenţe de la 7,6% şi până la 24,7%, acestea sunt mult mai mici decât cele din SUA, care sunt de 26,8% pentru femei şi de 27,6% pentru bărbaţi, se spune într-un interviu european referitor la Studiul Sănătăţii şi care a fost publicat de biroul de statistică al Uniunii Europene, Eurostat."  
   Până acum, nu ne regăsim pe nicăieri, nu-i aşa? Să vedem mai departe: 
" Printre ţările cu cele mai ridicate rate de obezitate în 2008/9 au fost:
    Printre femei
  • Marea Britanie - 23,9%
  • Malta - 21,1%
  • Letonia - 20,9%
  • Estonia - 20,5% 
  •  
    Printre bărbaţi
  • Malta - 24,7%
  • Marea Britanie - 22,1%
  • Ungaria - 21,4%
  • Republica Cehă - 18,4%   
Printre ţările cu cele mai mici rate de obezitate în 2008/9 au fost: 

România - 8,0% pentru femei adulte şi 7,6% pentru bărbaţi adulţi 
Italia - 9,3% pentru femei adulte şi 11,3% pentru bărbaţi adulţi 
Bulgaria - 11,3% pentru femei adulte şi 11,6% pentru bărbaţi adulţi 
Franţa - 12,7% pentru femei adulte şi 11,7% pentru bărbaţi adulţi" 

   Raportul din care am extras datele de mai sus a fost publicat în anul 2011, iar perioada de studiu-statistic este de minimum doi ani. Şi încă un amănunt, extrem de important: o persoană este obeză atunci când  IMC (indicele de masă corporală) este de peste 30. Nu ştiţi despre ce este vorba? Nu-i nimic, vă pun la dispoziţie o grilă şi un link unde vă puteţi calcula acest IMC: http://calorii.oneden.com/imc.html

Valori IMC

- 18,49 sau mai putin - Subponderal
- între 18,50 şi 24,99 - Greutate normală
- între 25,00 şi 29,99 - Supraponderal
- între 30,00 şi 34,99 - Obezitate (gradul I)
- între 35,00 şi 39,99 - Obezitate (gradul II)
- 40,00 sau mai mult - Obezitate morbidă

   Chestia asta, grasă, este doar un exemplu, unul din miile cu care mass-media, analişti pârâţi şi "savanţi"  de mucava ne condamnă la bube-n cur şi tot felul de pecingini în ochii lumii, transformându-ne într-o naţie de toată jalea. Ce devine cu adevărat dramatic este faptul că blazarea, indiferenţa, ba chiar indolenţa românilor sunt concentrate într-o lipsă de reacţie inexplicabilă. Măcănim pentru tot felul de rahaturi, dar când vine vorba de mândrie şi de demnitate naţională ne dăm ascunşi care-ncotro. Am fost proşti, jegoşi, hoţi, asasini, falsificatori plus alte abjecţii, aşadar, ce mai contează faptul că atârnă şuncile pe noi? 
În fond, vine Crăciunul, fraţilor!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.